Aproape instinctiv am gindit mereu despre PD si apoi acel fals PDL ca despre o gascha de tilhari pusi pe jaf,dar asta n-ar fi nimic. Ci i-am „simtit” ca pe niste vinduti si tradatori…de tara si neam. Fara coloana, fara tara, alogeni, o adunatura…. La ultimele zbateri ale tarii reflectate la TV am vazut repetitiv scris sau strigat acest cuvint: TRADATORUL sau TRADATORII, uneori asociat cu VINDUTII… Culmea e ca banditi au fost si cei de la PSD, hoti de mare clasa si efect, dar nimeni n-a strigat asta. PD-ul (SRL) e asa sigur ca nu i se intimpla nimic, de nu mai mascheaza tradarea sau , pur si simplu, nu mai pot sa o faca?! Si ma mai macina o intrebare: cine si cum ii alege? Si ce roluri au, de fapt? Pt ca mi se pare ca nu sunt, sireacii,decit niste papusi, imbogatite din jaf, e drept , dar doar niste papusi fara substanta. Dintre ei, doar Basescu are substanta palpabila. Doar ca e din aia „gresita”. 🙂
Si apoi, cite lucruri stiute mai pot fi spuse, cind dictatura e in toi?! Ma mir de lipsa de luciditate a oamenilor din Serviciile Speciale, ca n-o fi plin de ticalosi si pe acolo: oameni buni, voi nu vedeti cum se duce de ripa sandramaua asta care (hai,lasa ca va plateste sandramaua in sine) ar cam trebui sa stea in picioare cum a stat si pina acum? Nu mai paziti ce nu trebuie pazit…pe termen mediu si lung e inutil. Nu totul se vinde, nu totul se cumpara, nu merita nimic sa te temi de…
Iar in ce priveste sistemul sanitar, chiar ca ii pun baietii cruce… Cam miroase a genocid indirect organizat coerent.
Sincer, m-am săturat de toate „partidele” astea de stânga sau de dreapta…de fapt e un circ cu clovni. Clovni care din păcate ne conduc pe noi. Un popor destul de prost care a fost şi ia votat. A votat ca ei să ne conducă.
Ne merităm soarta!
Care a votat băsescu să nu vă plângeţi acum că nu aveţi ce mânca. Să nu aud pensionari plângând pe la colţurile blocurilor că nu mai au bani de pastile din cauza pensiilor reduse cu 25%…
Mulţi au votat „să trăiască bine”. Acum trăiţi…dacă mai puteţi.
Scurt, ca m-am lugit azi la tema cealalta:
actiunile PDL-ului sunt propria lor condamnare.
Daca nu, poporul asta isi merita soarta.
Serviciile? Majoritatea oamenilor din ele isi fac pur si simplu treaba si nu apara o parte fata e alta. Sunt la fel de multi oameni lucizi acolo ca si in alte medii, daca nu mai multi. Jocurile Puterii le fac insa tot cercurile de interese, in care bineinteles, din pacate, sunt si oameni din Servicii. Dar coruptia e, procentual, net mai mica in Servicii decat in societate. Dar in structuri militare totul este putin altfel. Si, ca si cu sistemul sanitar: „geneza” a fost corupta de la inceput: din 1990 incoace relatia acestor sisteme (servicii in aceeasi masura cu sistemul sanitar samd…) cu societatea nu a fost clarificata, transparentizata, valorizata sincer. Smecherii sunt smecheri peste tot. Si ei fac jocurile. Pentru ca majoritatea dintre noi ii lasam. Asa cum majoritatea dintre noi „ciugulim” cate un avantaj „gratis” cand avem ocazia. Cum e turcu si pistolu. De sus in jos si de jos in sus. Eu nu cred ca daca un partid care s-a dovedit de c…..t, si nu ia nici un vot real de la populatie, poate sa fure asa de multe voturi ca sa castige!. Sa nu exageram, nu suntem chiar in ’45 cu rusii aici. Si eu, intr-un fel sadic si masochist in acelasi timp, stiu, ma bucur ca Basescu a reusit sa-si impuna guvernul pe care si l-a dorit. Ce era de dovedit s-a dovedit. Mie nu-mi plac coalitiile (asta de acum nu e coalitie, sa ne-ntelegem, ma refer la cele gen CDR, DA, PDL-PSD, etc). Vorba lui Cioran, in Romania totul e posibil si nimeni nu are nici o responsabilitate. Mie imi place sa stiu a cui responsabilitate e problema X. Si, daca de-acum, va mai sprijini cineva PDL-ul il compatimesc sincer pentru ignoranta. (nici „cercurile de interese” nu vor mai avea argumente peste un an. Furi mai bine intr-o tara bogata decat intr-una africana. E concurenta mai relaxata la cascaval…)
Hai ca m-am lungit si aici…
„Tradarea se judeca moral, ideologic si juridic. Referintele axiologice dominante sunt cele de natura ideologic-politica, in a caror lumina tradatorii de astazi pot deveni liderii de maine. La fel stau lucrurile si in privinta crimelor politice, tradarea fiind prima si cea mai grava dintre acestea. Infractorii politici ai regimului inlaturat de la putere, devin liderii noului regim si primesc recunoasterea meritelor lor in lupta impotriva oranduirii inlaturate.
De la cele spuse, fac exceptie mercenarii si tradatorii din vocatie, in a caror vene, in loc de sange, curge serul conspiratiei permanente si impotriva tuturor. Asemenea aventurieri fara de neam si tara sunt numerosi, iar infatisarea si vorbelor lor sunt amarnic de inselatoare. Moral, tradarea se judeca prin prisma relatiei antagonice dintre “bine” si “rau”, precumpanind cauzele care determina tradarea. Etic, tradarea este o anatema irevocabila.”
Aurel I Rogojan, general (r) SRI
In emisiunea IN PUII MEI din seara asta Boc a fost judecat public de un tribunal istoric al marilor voievozi pt inalta tradare si condamnat la moarte…. interesant…. gluma, gluma….dar
nu prea….a, prin decapitare, era vorba….
Ideal, un conducator (in sensul larg: de la marii lideri la micii manageri) ar trebui sa conduca in folosul celor condusi. Omeneste si decent este sa incerce sa-si consolideze pozitia dar simultan sa creasca nivelul general, puterea, bunastarea celor condusi, asigurand coeziunea si loialitatea lor in jurul obiectivelor si drumului „de parcurs”. Sub acest nivel se poate vorbi intr-adevar de tradarea conducatorilor fata de cei condusi. (lasand la o parte alte multe feluri de tradare/tradari – subiect delicat, complex si dureros in acelasi timp).
Au trecut deja multe sute de ani de cand majoritatea zdrobitoare a conducatorilor romani (de sus pana jos) tradeaza sistematic pe cei aflati sub „obladuirea” lor. Originile acestui cerc vicios se pierd realmente in negura timpurilor si iata ca nici pana azi el nu a fost rupt. Increngatura de factori istorici, psihologici, sociologici si spirituali care il mentin este demna cel putin de o monografie, daca nu de un tratat care ar atinge mai toate aspectele naturii umane, „varianta romaneasca”. Iar teoretizarea solutiilor de rupere a lui este foarte dificila, ducand inevitabil catre scenarii mai mult sau mai putin catastrofice (si in varianta optimista si in cea pesimista). Asa ca momentan sunt, (cum cred ca am mai spus deja), pentru efortul sustinut si, pe cat posibil, neabatut, al celor lucizi, de pastrare a „flacarii” si de influentare dupa puteri a celor din jur. Este mare nevoie de asta mai ales acum, cand pericolul tot mai real al dezastrului poate impinge lucrurile spre evolutii deloc frumoase (citeste ev mediu contemporan – apropo, ziceai ceva de sarbi – una din variante e sa ajungem cam in situatia lor dar fara darzenia, solidaritatea si seriozitatea lor, ceea ce…). Asa ca mare atentie la tentatia solutiilor violente!… Eu votez cu Gandhi, chiar daca stiu ca „materialul clientului” e altul pe la noi…
Si apropo de solutii: daca am avea o clasa sau o patura sociala care sa poata inlocui actuala clasa-retea de „conducatori” romani, ar exista sansa unei revolutii. Cum asa ceva nu exista, aceasta solutie nu are nici cel mai mic fundament. Situatia e foarte grava. Drept urmare, numai atingerea masei critice de oameni seriosi, lucizi, dedicati comunitatii poate pune tara pe linia progresului. In prezent ei sunt prea putini si prea dispersati, cu alte cuvinte nesemnificativi din punctul de vedere al „cooptarii” la conducere. Este adevarat, sunt destui oameni in tara care, in conditii exterioare clare, in care se respecta regulile civilizatiei, s-ar purta serios si cinstit. (dovada romanii din companiile multinationale si cei care lucreaza „pe bune” in strainatate). Dar in conditiile cronice ale Romaniei ei fac zilnic compromisuri mai mari sau mai mici, nedispusi la prea mari sacrificii. Asa ca acea atingere a masei critice are putine posibilitati reale: 1. impunerea regulilor din afara si 2. dorinta de renastere dupa un dezastru national major. Prima posibilitate are in prezent sanse de ralizare zero. Cum spuneai, UE nu este un imperiu real si altcineva n-are cum sa ne impuna reguli bune (gluma comunista cu declararea razboiului americanilor a ramas doar o gluma amara). A doua posibilitate este extrem de dureroasa si ne indreptam cu pasi mari si pare-se de neoprit catre ea. Marele clenci este ca dezastrul national nu ofera nici o garantie in sine pentru renastere. Iar conformatia socio-psiho-spirituala a Romaniei o face candidata cu peste 50% sanse la o cronicizare a dezastrului, (dupa model sudamerican sau in mod „original”, ca de obicei). Asa ca, daca nu vom avea un mare noroc si nu se vor trezi destui in momentul cand vom fi la fundul prapastiei, va dura mult pana vom putea vorbi in mod realist despre insanatosirea tarii.
Nu e vlaga, nu e singe-n instalatie, draga comentatorule… Ultimele zvicniri actuale si ultimele picaturi le dreneaza atent Basescu, gashca PDL si mai ales baietii devotati lor din serviciile secrete. Cu ajutor cit incape din afara. Astia au nevoie de o Romanie goala si inerta (goala nu doar ca nr de populatie,desi nu i-ar deranja deloc), dar mai ales goala de constiinta, de vointa, de putere. Obsesia lor acum e vinarea si aducerea la tacere a redutelor, fie ele grupuri sau doar indivizi. Fii pe pace, deja au citit ce scriem noi pe aici…. Iar oamenii aia de care zici ca trebuie sa atinga masa critica, Dumnezeu sa ma ierte, dar zilnic intilnesc zeci de chipuri noi si nu vad in ochii lor decit indobitocire, lipsa de speranta, de constiinta sau, deseori – chiar teama…. Ochi de sclavi. Iar cei ce mai au filon inauntru, se tem si ei sau interesul minimal (de orice fel) ii tine in lant. Si mai e ceva: ideea si actiunea spre unitate, lipseste romanilor. Citeam azi testamentul lui Antonescu pe http://www.agentia.org... te ia jalea. Si ca te ia, e una, dar ca nu te mai lasa, e alta… Domnul sa aiba mila de noi, ca de la poporul asta nadejde nu am. Desigur, nimic nu e imposibil, ci doar improbabil. Dar, desi sabiile multora tresar la cingatoare si pintenii multora rasuna sub sei, o pace imunda ne inunda….
La multi ani celor nascuti astazi, comentatori si ei pe aici! Prietenii stiu de ce… 😉
Corect, trist de corect!
Cat despre mila lui Dumnezeu, o rugaciune nu strica niciodata, dar ma intreb de cate ori vom mai primi sanse in ciuda propriilor fapte! Asta dupa ce in 1918 am fost cel mai norocos, cadorisit sau daruit, cum vrei sa spui, popor de la est de Berlin si Roma si ne-am cam batut joc de sansa aceea (nu singura dar cea mai mare de pana acum).
Un weekend bun tuturor!
Buna seara,
Domnu doctor,
Fiti corect, va rog! Si onest pana la capat, ca asa va sade bine.
Pai, cum de uitarati sa puneti pe lista marilor jefuitori si pe cei de la pnl, udmr; sau poate ca dvs ii vedeti pe ei situati la polul opus celor din pdl si psd.
Mira-m-as ca dvs sa nu fi vazut si gashca de talhari din pnl, udmr, ca doar nu aveti orbul gainilor.
Da’ mai stii? Poate ca sunteti membru activ sau simpatizant al lor.
Au fost si sunt gramezi de hoti, cu mici exceptii, in fiecare partid.
Avem o tara alcatuita preponderent din hoti, evazionisti si lenesi. Si noi, poporul, suntem creatorii talharilor si hotilor din partide.
Si chiar si in domeniul medical sunt gramezi de hoti. Cel mai vizibil exemplu: Bradisteanu. Si evazionisti, garla.
Referitor la evazionistii din sistemul sanitar:
Cati chirurgi din tot corpul medical opereaza fara a pretinde bani?
Cati dintre cei care, chiar daca nu pretind, totusi primesc bani chiar si de la amarati?
Cati dintre cei de mai sus declara – in vederea impunerii fiscale – veniturile (uriase unele dintre ele) primite pentru operatii?
Iar dintre noi, cei care dam, cati pretindem chitanta?
Nu-mi trebuie un raspuns.
E adevarat, nimeni nu a facut o astfel de statistica.
Referitor la cazul Bradisteanu, in dosarul caruia s-a invocat neconstitutionalitatea legii ANI, caz facut scapat de bratul legii in mod marsav:
N-am auzit si nici n-am vazut – nici la dvs personal pe acest blog, nici la grupuri medicale si/sau sindicate din domeniul medical, ONG-uri etc – atitudini civice de condamnari publice privind mizeriile ce v-au trecut poate prin fata ochilor cu ocazia atator licitatii pentru paguboasele (unele dintre ele) achizitii de tot felul in domeniu sanitar.
Nu v-ati revoltat, prin condei macar, nici in cazul Bradisteanu da’ nici in cazul masacrarii legii ANI care, nedecapitata, ar fi facut posibila confiscarea mitei de cca 4 milioane dolari pusa ilegal in traista lui Bradisteanu din banii alocati sistemului sanitar.
Si cati or mai fi ca el in sistem.
Faceti-va curat in propria ograda!
Fiecare sa-si faca igienizarea in propria batatura si abia atunci vom avea mai putin furt si talhari mai putini.
Daca nu suntem in stare sa ne facem curat fiecare in ograda lui, mai bine ar fi s-o lasam balta si sa nu ne mai facem de ras recunoscand ca suntem niste impotenti moralmente atata timp cat nu ne luam cu hotia de piept si n-o demascam.
Toata tara e cuprinsa si decimata pana la decompunere de cancerul hotiei, evaziunii, ipocriziei, puturoseniei si – cel mai grav – al NEPASARII.
Si nu are imunitatea necesara sa se apere pentru ca noi anticorpii (oameni de bunacredinta printre care de departe va vad) nu ne unim si nu reactionam, ba, mai rau, ne plangem pe bloguri: unii scriind, altii comentand (ca mine).
Nu astept un raspuns.
Am treaba.
Ma duc sa fac curat in ograda mea.
Buna seara si tie! Da-mi voie sa incerc dupa putina mea pricepere sa iti raspund punctual, la fiecare problema ridicata de tine, in chiar textul tau.
Fiti corect, va rog! Si onest pana la capat, ca asa va sade bine.
Pai, cum de uitarati sa puneti pe lista marilor jefuitori si pe cei de la pnl, udmr; sau poate ca dvs ii vedeti pe ei situati la polul opus celor din pdl si psd.
Eu: Nu, nicidecum, a fost doar o omisiune, stiu prea bine la fata locului cu ce fel de hotii se ocupa UDMR-ul, chiar in judetele lor, fara a mai pomeni de cele din restul tarii, cit au stat si stau la guvernare. Si nu uita ca stiu ca Sanatatea a avut pina acum 3 ministri ai UDMR-ului si un secretar de stat si pe doi dintre ei i-am vazut „in clar” ce si cum „vorbeau afacereza”. La fel, ii stiu si pe baietii de la PNL, chiar daca astia n-au fost prea ” instruiti”, precum erau cei deja amintiti. 😛
Mira-m-as ca dvs sa nu fi vazut si gashca de talhari din pnl, udmr, ca doar nu aveti orbul gainilor.
Da’ mai stii? Poate ca sunteti membru activ sau simpatizant al lor.
Eu: Nu sunt simpatizant. Doar fost membru formal al PNL, fara nici o implicare sau beneficiu, never. Si stii bine de ce: ca sa poti insemna ceva, trebuie sa iti cumperi efectiv acele posturi sau pozitii de unde sa poti la rindul tau sa faci ceva sau, dupa caz, sa furi….
Au fost si sunt gramezi de hoti, cu mici exceptii, in fiecare partid.
Eu: Eu n-am prea mai gasit exceptiile alea….
Avem o tara alcatuita preponderent din hoti, evazionisti si lenesi. Si noi, poporul, suntem creatorii talharilor si hotilor din partide.
Eu: Ei, da, ultima ta propozitie e lucida si corecta pe de-a-ntregul. Prima propozitie,insa, mi se pare spusa la nervi si e nedreapta. Pt ca vezi tu, tara asta suntem si eu , si tu, si cei ce mai scriu pe aici pe blog si muuulti altii care poate nici nu stiu ca exista Internetul, dar care sunt harnici, onesti si limpezi, in sate stiute sau nestiute, in spitale, in manastiri, in tacerea lor anonima. Doar ca nu sunt activi, doar ca nu au instinctul si constiinta manifestarii, sunt cu adevarat mioritici. Dar asta nu ii baga defel in tagma jefuitorilor. Eu am crescut intr-o astfel de lume si pot depune marturie pt existenta ei aproape secreta, as spune. Dar , revenind, daca noi, ca popor avem constiinta ultimei tale propozitii, atunci, zic si eu ca Vali Sterian: unde-s pistoalele?
Si chiar si in domeniul medical sunt gramezi de hoti. Cel mai vizibil exemplu: Bradisteanu. Si evazionisti, garla.
Eu: De acord. Numai ca povestea lui Bradisteanu e una prea lunga si prea complicata ca sa o insir aici. Si apoi, gresesti: hotii , pe o scara a valorilor infractionale, sunt in ramura de jos, executiva si non-creativa. In Sistemul Sanitar exista gramezi de mafioti, educati si rafinati, integrati in retele sudate perfect, alimentate biunivoc la serviciile secrete si la francmasonerie, deopotriva. In afara de faptgul ca fura bani, astia fura putere, influenta si mai dramatic, fura sanatatea si deci viitorul natiei asteia, prin inversarea valorilor in Sanatate, prin coruptie, prin promovarea non-valorii! Si unde fac ei asta: la virful educativ si academic (pune ghilimele) al Sanatatii, generind noi si noi generatii de semi-analfabeti medical , de dezamagiti si frustrati, fiind si in cimpul muncii efective in spital proaste exemple pt cei ce se formeaza zilnic in spitale.
Referitor la evazionistii din sistemul sanitar:
Cati chirurgi din tot corpul medical opereaza fara a pretinde bani?
Eu: Destui, fara a pretinde efectiv. Foarte putini, fara a primi bani. E firesc. efectiv nu au din ce sa traiasca. Ma poti crede pe cuvint. Sau nu. Dar realitatea ramine.
Cati dintre cei care, chiar daca nu pretind, totusi primesc bani chiar si de la amarati?
Eu: aici procentul e mai mare. Dar 100% doctori care sa refuze nu vei gasi (si nu doar in Romania, sa vezi ce e in Grecia, de exemplu!) pt ca nu au din ce sa traiasca, iar meseria asta e stranie din multe puncte de vedere, insa e cu adevarat consumptiva. Nu poti face alte meserii /joburi complementare ca sa diversifici sursele de venit. Crezi au ba, sunt multi medici din specialitati chirurgicale , tineri si cu interes pt pacient si chiar pt sistem, care traiesc la limita de jos a subzistentei.
Cati dintre cei de mai sus declara – in vederea impunerii fiscale – veniturile (uriase unele dintre ele) primite pentru operatii?
Eu: Nimeni. Nici nu ar avea de ce, nici cum, nu exista forma legala de declarare.
Iar dintre noi, cei care dam, cati pretindem chitanta?
Eu: Nimeni. Chiar de ai pretinde, chiar daca ar vrea cineva sa ti-o dea, dpdv fiscal nu are cum sa o emita.
Nu-mi trebuie un raspuns.
Eu: Ghinion! 🙂 Ti-am raspuns deja.
E adevarat, nimeni nu a facut o astfel de statistica.
Referitor la cazul Bradisteanu, in dosarul caruia s-a invocat neconstitutionalitatea legii ANI, caz facut scapat de bratul legii in mod marsav:
N-am auzit si nici n-am vazut – nici la dvs personal pe acest blog, nici la grupuri medicale si/sau sindicate din domeniul medical, ONG-uri etc – atitudini civice de condamnari publice privind mizeriile ce v-au trecut poate prin fata ochilor cu ocazia atator licitatii pentru paguboasele (unele dintre ele) achizitii de tot felul in domeniu sanitar.
Eu: Ma pricep, pt ca m-am ocupat destula vreme si cu administratia sanitara, si la licitatii, achizitii, etc. Cam 80-90% sunt interesate si paguboase. Bine, acum depinde si cit ii pasa managerului de spital de propriul buget.
Nu v-ati revoltat, prin condei macar, nici in cazul Bradisteanu da’ nici in cazul masacrarii legii ANI care, nedecapitata, ar fi facut posibila confiscarea mitei de cca 4 milioane dolari pusa ilegal in traista lui Bradisteanu din banii alocati sistemului sanitar.
Si cati or mai fi ca el in sistem.
Eu: Aici gresesti. Revolte online si nu numai au fost destule vis a vis de Bradisteanu. Insa chestia aia cu ANI e tot din lumea politica: nu cu multa vreme inainte de suspendarea ANI, Bradisteanu l-a operat pe Vacaroiu, Presedintele Curtii de Conturi. Care trebuia sa ii intoarca cumva serviciul,nu? 🙂 Deci a declansat un control de fond pe buget la Inalta Curte de Casatie si Justitie si i-a gasit pe aia ca furasera 250.000 euro bani de salarii nejustificat si ilegal. Cu care apoi s-a ajuns la „pace”, cu conditia ca Curtea Constitutionala sa termine cu ANI, ca sa stea si dom’ doftor linistit. Atit iti pot spune, atit iti spun. Deci, n-are treaba cu sistemul sanitar. Iar banii de ii avea Bradisteanu si trebuiai recuperati erau tot din licitatii, pt ca nenea fusese pus in comisii de licitatii alaturi de Strainu, pt ca la vremea aia era senator PSD,etc. Deci, sa nu le amestecam. 🙂
Faceti-va curat in propria ograda!
Eu: Eu? De cite ori am putut si cum am putut am facut. Sau macar am spus. Dar daca ceri asta generic si intempestiv inseamna ca nu cunosti Romania si cu atit mai putin sistemul sanitar, un sistem (dupa normele sociologice americane) de tip military-like, cu ierarhii, lanturi de comanda, etc.
Fiecare sa-si faca igienizarea in propria batatura si abia atunci vom avea mai putin furt si talhari mai putini.
Eu: N-as garanta. Curatenia se face cu control, eliminare, pedepsire, justitie, dind exemple… Cu care justitie as putea eu face curat in Sanatate? Tu nu te uiti pe geam, ca iti fac domnii judecatori/procurori/avocati cu mina, ca in filmele alea cu Familia Adams?! 😀 Nu te sperii de cele ce vezi? Cine crezi tu ca poate face curatenie in domeniul asa-zisei afaceri a gripei porcine, de exemplu?! Aud?! 😉
Daca nu suntem in stare sa ne facem curat fiecare in ograda lui, mai bine ar fi s-o lasam balta si sa nu ne mai facem de ras recunoscand ca suntem niste impotenti moralmente atata timp cat nu ne luam cu hotia de piept si n-o demascam.
Eu: Aici nu ma recunosc. 😀
Toata tara e cuprinsa si decimata pana la decompunere de cancerul hotiei, evaziunii, ipocriziei, puturoseniei si – cel mai grav – al NEPASARII.
Si nu are imunitatea necesara sa se apere pentru ca noi anticorpii (oameni de bunacredinta printre care de departe va vad) nu ne unim si nu reactionam, ba, mai rau, ne plangem pe bloguri: unii scriind, altii comentand (ca mine).
Eu: Agree. Vezi tu, faci o enumerare a unor stari psihologice , nu doar a unor stari de lucruri. Care n-au rezolvare asa, dintr-odata. Si apoi, eu nu ma pling: doar mai constat din cind in cind, pt ca toate lucrurile astea le stiu, si inca bine. Ori tot ce descrii tu aici vine de undeva, istorii lungi si uneori tenebrante. Dar omiti si factorii externi, omiti faptul ca a „ne uni” nu e un lucru foarte la indemina,etc. Stiu, asa stau lucrurile, cum le zici, de asta si la mitingul de azi in loc de 60.000 de oameni abia daca au fost 30.000, dintre care 2000 erau jandarmi. 🙂 Sigur, bugetari si aia… 😛 A propos, ai fost azi la miting? Te-ai unit cu ceilalti? 🙂 Fara importanta desigur: eu am fost oleaca. 🙂
Nu astept un raspuns.
Am treaba.
Ma duc sa fac curat in ograda mea.
Eu: Si eu am treaba. Dar ti-am raspuns, impotriva dorintei tale. E bine ca ai o ograda in care sa faci curat,dar te-as intreba: pina acum de ce n-ai curatat-o?
Sa fii bine si pe pace!
Seara buna, din nou!
Fac o scurta pauza de lucru.
Am revenit pentru a va ruga sa acceptati umilele mele scuze pentru tonul acru si aproape artagos cu care am conchis ca „nu astept un raspuns”. Ca poate v-am necajit si – cu deplina siguranta – nu meritati asta.
Nu se cadea. SCUZE din nou. Ma simt rusinata.
Imi permit, totusi, dreptul la o explicatie pe care va rog respectuos sa o primiti.
Dupa ce am scris comment-ul cu pricina si l-am expediat, mi s-a parut mie ca am fost poate prea repezita, poate prea abrupta, ca poate – pe alocuri – textul e vitregit de coerenta necesara specifica unei logici solide si precis am scris sub imperiul unei anumite nervozitati pe care mi-o recunosc, si nu tocmai fragile, dimpotriva. Da’ am scris sincer. Asa am simtit.
Dar, ma tulbura zguduirile provocate de vremurile prezente.
Scara valorilor e cu sus’n jos in tara noastra. (Si daca ma gandesc oleaca, nu numai).
Incompetenta crasa, respectiv lipsa de profesionalism, hotia nelimitata si ramasa nepedepsita de o justitie ea insasi in multe locuri lasha si corupta, lacomia infinita atasata unor trufii fara precedent, minciuna si prostirea pe fata cu o nerusinare ale carei cote tind sa scruteze cerul, imensa indolenta, lipsa masiva a dragostei fata de munca si fata de aproapele nostru, lipsa de caracter, tupeul urias si obraznicia agresiva, egoismul nemarginit care anihileaza ideea de solidaritate, saracia spirituala indeosebi, rautatea nemotivata dar si barfa de toate soiurile, toate astea mai au un pic si ajung sa dobandeasca in tara asta rang de virtute, prefigurand scenariul apocaliptic al absentei totale a igienei etice si morale, toate astea sunt un atentat cert la ideea de credinta si dumnezeire si un genocid asupra bunului simt minimal.
Ele subjuga in mod parsiv si schingiuie cu deplin succes binele si adevarul, credinta, bunatatea, dreptatea si nadejdea.
Si asta ma doare infiorator si ma cutremura.
Chiar traieste in fiinta mea drama neputintei renasterii si inaltarii noastre si a acestui popor. Da’ am nadejde.
Desi, daca tin cont de vorba lui Tutea: ” Am facut 13 ani de puscarie pentru un popor de idioti”, ar trebui sa n-am.
PS
Daca apreciati ca persoana I singular e mai comoda pentru curgerea scrierii ideilor si / sau gandurilor, pot sa-mi permit si eu sa folosesc tot persoana I?
PPS
Ingaduie-mi sa -ti spun ca mi se pare ca esti nu tocmai drept cu replica-intrebare ” pana acum de ce n-ai curatat-o?” Ograda mea adica. Esti nedrept – argumentez – pentru ca tu pui intrebarea fara sa stii daca am curatat ograda in timpi anteriori, macar o data sau de mai multe ori. Si, da, am curatat-o. Dar e nevoie iar. Si-s multe ograzi
Ograda poate fi propria noastra simtire sau gandire sau fiinta, propiul nostru comportament sau mediul creat de noi, poate fi atitudinea fata de cei cu care interactionam social sau familial etc, atitudinea fata de ceea ce se intampla in jurul nostru de la familie, grup social profesional, societate etc., fata de tot ce e creatie divina si ma opresc aici ca-ti consum spatiul (adica timpul, cf fizicii mecanice).
Oricum stii mai bine decat mine ca tot timpul trebuie sa faci curat. Nici un loc curatat nu ramane etern asa.
E ca la ispite: odata ce o ispita e inlaturata sau infranta asta nu presupune in mod cert si indubitabil ca o alta / altele nu ii iau locul sau ca ea insasi nu revine cu chiar mai multa forta, uneori.
O seara buna de tot si mult succes, in general.
Esti, spiritualmente, provocator.
Seara buna, din nou!
Eu: Seara buna, din nou, din timpul garzii… 🙂
Fac o scurta pauza de lucru.
Eu: Si eu.
Am revenit pentru a va ruga sa acceptati umilele mele scuze pentru tonul acru si aproape artagos cu care am conchis ca “nu astept un raspuns”. Ca poate v-am necajit si – cu deplina siguranta – nu meritati asta.
Nu se cadea. SCUZE din nou. Ma simt rusinata.
Eu: Acceptate. 🙂 Absolut nici o problema. Un dialog poate capata uneori si forme mai… aspre. 🙂 Pari a fi o luptatoare.
Imi permit, totusi, dreptul la o explicatie pe care va rog respectuos sa o primiti.
Dupa ce am scris comment-ul cu pricina si l-am expediat, mi s-a parut mie ca am fost poate prea repezita, poate prea abrupta, ca poate – pe alocuri – textul e vitregit de coerenta necesara specifica unei logici solide si precis am scris sub imperiul unei anumite nervozitati pe care mi-o recunosc, si nu tocmai fragile, dimpotriva. Da’ am scris sincer. Asa am simtit.
Eu: De apreciat stilul direct si sincer.
Dar, ma tulbura zguduirile provocate de vremurile prezente.
Scara valorilor e cu sus’n jos in tara noastra. (Si daca ma gandesc oleaca, nu numai).
Incompetenta crasa, respectiv lipsa de profesionalism, hotia nelimitata si ramasa nepedepsita de o justitie ea insasi in multe locuri lasha si corupta, lacomia infinita atasata unor trufii fara precedent, minciuna si prostirea pe fata cu o nerusinare ale carei cote tind sa scruteze cerul, imensa indolenta, lipsa masiva a dragostei fata de munca si fata de aproapele nostru, lipsa de caracter, tupeul urias si obraznicia agresiva, egoismul nemarginit care anihileaza ideea de solidaritate, saracia spirituala indeosebi, rautatea nemotivata dar si barfa de toate soiurile, toate astea mai au un pic si ajung sa dobandeasca in tara asta rang de virtute, prefigurand scenariul apocaliptic al absentei totale a igienei etice si morale, toate astea sunt un atentat cert la ideea de credinta si dumnezeire si un genocid asupra bunului simt minimal.
Ele subjuga in mod parsiv si schingiuie cu deplin succes binele si adevarul, credinta, bunatatea, dreptatea si nadejdea.
Eu: „Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.”. (Sf. APostol Pavel)
Si asta ma doare infiorator si ma cutremura.
Eu: Ce ai fi dispusa sa faci pt ca toate astea sa inceteze?
Chiar traieste in fiinta mea drama neputintei renasterii si inaltarii noastre si a acestui popor. Da’ am nadejde.
Eu: „Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.”. (Sf. APostol Pavel)
Desi, daca tin cont de vorba lui Tutea: ” Am facut 13 ani de puscarie pentru un popor de idioti”, ar trebui sa n-am.
Eu: „Intrebat de Marin Preda cum era cu macedoromânii, Petre Tutea i-a raspuns :
“- Domnule Preda, macedoromânii, Aromanii, nu sunt români, sunt super-români, români absoluti. Atat de napastuiti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata, pe langa ei, avem forta domestica de ratze. Mãcãim. Am stat cu macedoromâni in temnita. Ii bateau pana ii omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta”.
De asta au disparut. Si au ramas romanii „verzi” ca mamaliga, „omul nou” creat deplin si din plin de comunism.
PS
Daca apreciati ca persoana I singular e mai comoda pentru curgerea scrierii ideilor si / sau gandurilor, pot sa-mi permit si eu sa folosesc tot persoana I?
Eu: Tocmai, primul meu raspuns a fost o invitatie in acest sens. Sper ca, facind eu primul acest gest, nu am fost…rude.. 🙂
PPS
Ingaduie-mi sa -ti spun ca mi se pare ca esti nu tocmai drept cu replica-intrebare ” pana acum de ce n-ai curatat-o?” Ograda mea adica. Esti nedrept – argumentez – pentru ca tu pui intrebarea fara sa stii daca am curatat ograda in timpi anteriori, macar o data sau de mai multe ori. Si, da, am curatat-o. Dar e nevoie iar. Si-s multe ograzi.
Eu: Ai dreptate. Am fost in mod constient acid si poate chiar un pic nedrept. O … piscatura? 😉
Ograda poate fi propria noastra simtire sau gandire sau fiinta, propiul nostru comportament sau mediul creat de noi, poate fi atitudinea fata de cei cu care interactionam social sau familial etc, atitudinea fata de ceea ce se intampla in jurul nostru de la familie, grup social profesional, societate etc., fata de tot ce e creatie divina si ma opresc aici ca-ti consum spatiul (adica timpul, cf fizicii mecanice).
Eu: Nu imi poti consuma timpul. 🙂 Pt. ca timpul pe care il petrec aici e voluntar si asumat. SI, oricum, eu…am TIMP…
Oricum stii mai bine decat mine ca tot timpul trebuie sa faci curat. Nici un loc curatat nu ramane etern asa.
E ca la ispite: odata ce o ispita e inlaturata sau infranta asta nu presupune in mod cert si indubitabil ca o alta / altele nu ii iau locul sau ca ea insasi nu revine cu chiar mai multa forta, uneori.
Eu: Adevarat. 🙂 Infinitul incercarii intru ispite ramine o povara a omului, fie el pe Cale au ba. Iar despre curatenie…da…stiu ce lipseste lumii acesteia, ce lipseste oamenilor… Dar mai stiu si ca ograzile nu trebuie doar curatate, ci si pazite.
O seara buna de tot si mult succes, in general.
Eu: Multumesc si ginduri asemenea iti intorc.
Esti, spiritualmente, provocator.
Eu: Sunt asa cum sunt si atit cit voi mai fi…
Si, probabil ca, lucrul cel mai greu e sa nu fii ispita – semenilor.
When nobody will fight , when nobody will pray, then
Night will come……
problemele sistemului sanitar genereaza genocid, fara doar si poate. Si e trist ca e asa. Sunt nenumarate exemplele de vieti care au mers intr-o directie tragica dupa contactul cu lumea medicala romaneasca, din motive stupide. Asa cum sunt nenumarate cazurile in care cadrele medicale fac minuni, in ciuda sistemului. care trec nevazute pentru public dar vazute de „beneficiari” si cei din jurul lor. e inevitabil ca inpredictibilitatea generalizata de la noi sa aiba maxim de impact in domenii esentiale pentru noi toti, cum este si sanatatea. Este groaznic sa fii bolnav si sa nu stii daca sansele de a fi ajutat sunt de nivelul secolului 21, 20, evul mediu sau vei fi asasinat.
Well, n-ar fi deloc o grozavie si nici un lucru care sa tina de imundul peiorativ ce ne inunda vietile in aceste spitale romanesti, dar cred ca nimerit ar fi sa existe un Manual de Supravietuire in Spitale, disponibil gratuit , oricarui pacient si in acest fel rata „asasinatelor” cum le spui, ar fi diminuata. Si nici nu conteaza cu cit %, pt ca si 0,1% inseamna zeci de vieti salvate. S-ar inlatura bariere de comunicare si de asteptari nerealiste (atit din partea corpului medical, cit si din partea pacientilor), s-ar crea intr-un fel straniu, standarde. In acest Manual ar trebui sa scrie care e cel mai bun spital pt. fiecare afectiune in parte, cit e spaga pt fiecare tip de operatie sau tratament, ce medicamente sau materiale sanitare trebuie sa le ai la tine ca amaritii ailalti (corpul medical – si sa nu facem greseala sa ne uitam la TV, ca acolo nu e nimic…) sa isi poate face datoria asupra ta, ca pacient ce te afli,etc.
Dincolo de aspectele mai mult sau mai putin amuzante: iti vine greu sa iti imaginezi ce batalii se dau zilnic pt salvarea vietilor acestor oameni carora li se lasa in continuare, dupa ce pleaca acasa la familiile lor si pe picioarele lor, libertatea de a vota din nou prost, mereu prost, li se lasa libertatea de a nu iesi cu mic, cu mare si sa umple strazile atunci cind medicii nu au ce minca sau cind sistemul sanitar, chior, prost si schiop – iese, insusi, in strada. Iar cind revin, sunt tratati iarasi si iarasi. Iti e greu sa crezi ce batalii se dau: cele pe care medicul le duce cu sistemul, cu pacientul, cu lipsurile de orice fel si chiar cu el insusi…. Uneori pierdem, doar uneori, insa. Dar nici atunci nu pierdem noi, pierde cel ce a venit la noi sa ii fie salvata viata, pierde familia lui… Daca e sa vorbim sincer si suprem: la urma urmei, noi nici nu contam. Ci misiunea noastra…
Mai stiu cate ceva din lumea medicala, doar e un sistem cu multe contacte cu exteriorul. Si oricum, in ce priveste uitatul la TV, chiar din afara sistemului trebuie doar sa fii istet si obiectiv ca sa extrapolezi la domeniul medical modul in care se fac stirile despre domenii pe care le cunosti mai bine. Stirile negative si intaratarea „publicului” impotriva oricui e posibil creste ratingul. De’asta ziceam de multele minuni nestiute de public si prea putin apreciate. Asa cum am auzit si de durerea pe care o poate simti un medic adevarat cand ii moare un pacient din vina sistemului, din vina altui medic, a unei asistente, din vina saraciei etc. Iar ce spuneai in ultimele doua randuri este adevarat dintr-o anume perpectiva. Dar, din perpectiva „mediului exterior” al fiecarui om (despre care vorbeam in celalalt topic), un medic (sau alt cadru medical) traieste intr-unul din cele mai dificile si subtile dintre acestea. Nu doar impactul asupra altora al calitatilor, defectelor si alegerilor sale este mai mare decat „media” dar si miza pentru propria evolutie (sau involutie, bineinteles) este foarte ridicata. Echilibrul „stagnarii” e cam greu. Face parte din mediile in care daca nu urci, musai cobori.
„manualul” e o idee geniala. pacat ca e cam greu de aplicat. Din n motive. (printre care ala ca daca descrii doar spitalele bune pt fiecare afectiune le blochezi prin numarul pacientilor veniti acolo si’n plus nedreptatesti medicii individuali care sunt buni (oameni si profesional) dar imprastiati prin alte spitale decat „alea bune”).
Amaraciunea partii a doua a comentariului tau mi-a adus aminte de o chestie atribuita lui Ghandi care sustinea ceva de genul ca desfiintarea spitalelor ar face bine spiritualitatii poporului. Cu un ochi razand si unul plangand as spune: mai stii, o fi o varianta…?
Eu as negocia insa ca Avraam (iertata-mi fie aroganta comparatiei) si as zice ca, atata timp cat mai exista un drept, lumea (citeste un popor, o comunitate..) nu merita distrusa. Nu sunt un optimist orb dar intalnirea ici si colo cu oameni adevarati imi incalzeste sufletul mai mult decat mi-l ingheata mizeria generalizata.
Garda buna!
mai vorbim
PS Imi plac „comentatorii” blogului tau. O seara buna tuturor!
Buna ziua,
@mstamate,
Te asigur ca n-o sa regreti daca – atunci cand o sa ai o scurta pauza – o sa intri pe un blog ce apartine unui mare patriot roman in opinia mea (prin faptele si atitudinea lui).
Profesia lui de baza: medic (chirurg pe o nava americana vreo 12 ani).
Actualmente: profesor la o universitate USA; e si cetatean roman si american; 1/2 an locuieste in RO si 1/2 an in USA.
AZI: o postare despre SANATATE.
„O sanatate nesanatoasa – un inceput de diagnostic”
(prima din mai multe ce vor urma, din cate am inteles).
Poate „faceti cunostinta” si poate ca ideile vi se vor intersecta.
Te asigur ca merita sa vizitezi macar postarea de azi, referitoare la sanatate.
PS
Daca intentia mea de a va „face cunostinta” deranjeaza fie si in cel mai neinsemnat mod, te rog primeste anticipat scuzele mele, insotite de promisiunea ca „nu mai fac”.
Numai de bine iti doresc!
Link-ul cu pricina:
http://theophylepoliteia.wordpress.com/
Multumesc. Interesant si incitant link…