Latest Posts

NOI INTAMPLARI DE LA KM ZERO

V-ati prins ca e vorba de Spitalul Coltea 😉 :

– aflu ca niste cetateni s-au gandit sa instraineze pamantul spitalului, daca tot i-a pus partidu’ la conducere, adusi de apele viclene si tulburi ale politicii romanesti. Dronele politice inepte si de pripas trimise de mangafalele alese de cetatenii turmentati sa prabuseasca spitalul nu au citit cartea „Manastirea Sinaia” (autor Ieromonah Nectarie Magureanu), in care sta scris adanc blestemul ce vine asupra lor si asupra familiilor lor daca aduc orice fel de atingere Spitalului Coltea, blestem tinut si intarit de cativa Patriarhi ai crestinatatii. I-auzi unul dintre ele: „Iar daca vre uni ar intreprinde d’a le resturna acestea sau a le clinti in vre-un alt-fel […] de orice neam sau versta sau trepta sau vrednicie ar fi ei, uni ca acestia sa fie afurisiti si de o fiinta Treime, a celui intru fire un singur Dumnezeu, si blestemati si neertati, si dupa mortea lor nedeslegati si umflati; pietrele si fierul sa se topesca, iar ei nici de cum; mostenesca lepra lui Ghiez si strengu lui Iuda; imble catre acesta, suspinand si tremurand pre pamant ca Cain; deschiza-se pamentu si inhita’i pre ei ca pre Datan si pre Aviron; aiba pe langa acestea asupra lor si in naintea lor si blestemele acelor tre-sute opt-spre-zece purtatori de Dumnezeu Sf. parinti de la anteiu Sinod din Niceea si a celor altiSf. Parinti adunati la Sinoadele din urma. Amin” – Patriarhul Ierusalimului. Si e doar unul dintre ele, le vreti pe toate?! Si de nu le vreti, ele exista, gugustiucilor!

– mai aflu ca fusesera donati bani (cam 1 milion de euro?) pentru ca spitalul sa aiba RMN. Si care bani au fost dati inapoi la 31 decembrie, pentru ca nu au fost in stare sa puna proiectul pe picioare, desi Coltea nu are nici macar un CT,darmite RMN. Desi niste licitatii fusesera facute, se pare….

-meanwhile, pacientii sunt carati pe scari in spate de personal in cadrul noilor circuite geniale din spital care exclud lifturile: care cu targa, care cu spinarea, care cu caruciorul si ma refer aici la pacienti din si de ATI, saracul personal ATI avand acum noi sarcini de transport pacienti cu carca, ca si cum nu aveau destule de facut in spitalul astaIn timpul asta poporul intinge cu mamaliga in sticla tevelizorului si zice ca toate e bune si ca abia asteapta sa vina iar alegerile locale , sa voteze iarasi drept si corect, pentru ca alesii lor sa inceapa mereu si mereu sa isi trimita dronele uitate prin cine stie ce garaj al existentei ca sa prabuseasca cu adevarat PRIMUL SPITAL AL TARII – in sens istoric-temporal. Nota bene: a mai fost un primar general la Capitala care si-a trimis drona sa „conduca” Coltea si azi dezbateau judecatorii daca sa il bage la puscarie 10 sau 16 ani de zile. A mai fost un prim-ministru care a vrut sa il inchida si sa il faca ba cazinou, ba muzeu al medicinei si si-a satisfacut deja stagiul la puscarie. Poate ca si actualul primar ar trebui sa isi largeasca aria lecturilor obligatorii (recomandarea e mai sus). Ca sa fie bine, sa nu fie rau….

Priveste in jur. Spre 2022.

Daca privesti sau nu privesti in sus doar cu ochii, e degeaba. E mai simplu si mai folositor, deci, sa privesti in jur. Poate, cine stie – se intampla sa dai cu ochii vazuti,dar si cu cei nevazuti – ai mintii, ai sufletului – de semenul tau sau, cu oarecare sansa – de aproapele tau, fostul semen. Cred ca, pentru a privi in jur in modul cel mai viu, e nevoie de o minima transformare a sinelui: atat macar cat sa incepi sa fii cu adevarat prezent in viata ta, dar si a celorlalti. Pentru ca o fi fiind ea orice judecata imaginabila individuala, insa orice binecuvantare reala nu o vad decat intru acel impreuna rezultat din pasii centripeti ai tuturor catre toti.

De aceea sunt lipsite de importanta orice dinainte irosita agitatie politica si orice molima si orice razboi – in fata pacii Lui si in fata pacii dinauntru, toate palesc, pentru ca transformarea semenului in aproapele tau inseamna intotdeauna vindecare, protectie si viitor garantat. Priveste in jur, caci e singurul mod iluminat in care poti privi spre tine. Si, da, si spre 2022. Altminteri – ma doare sa iti spun, draga omule, irosirea iti va fi garantata.

Multi ani, altfel!

Stati la masa cu Dumnezeu

În intimitatea lor, lucrurile sunt simple: oriunde ați fi, stati cu Dumnezeu la masa astazi. Și, dacă tot Dumnezeu s-a coborât spre om și s-a născut aici, aplecati-va și voi spre cei oropsiti și lipsiți, sa aibă și ei masa din masa voastra și atunci veti sta la masa cu El. Fiți voi ceea ce lor le lipsește si veti renaste de fiecare data. Craciunul nu este despre mancare, bautura și cadouri, ci despre copilul din voi care își readuce aminte sa privească lumea candid și curat, precum Pruncul zilei de azi o privea la Nașterea Sa – copiii sunt un stadiu al sfințeniei. Iesiti din stereotipii, din comfortul aparent al multimilor care doar par a va confirma ca sunteti. Iar dacă tot s-a deschis Cerul, fie sa vi se deschidă și vouă visele spre împlinire și sa va uite necazurile vieții! 

Hristos se naste, Slaviti-L! La mulți ani, Craciun binecuvantat!

Ziua Nationala nu e rationala…

Maine vine iarasi ziua aia din an cand, ca la o comanda, locuitorii arealului isi aduc aminte ca sunt romani, arboreaza tricolorul, vorbesc sforaitor despre „natiune”, promit, canta,danseaza si mai ales – mananca și bea! Presa, in integralitatea ei de far si de gardian al vocii demosului (mama, ce imi plac glumele mele!) intra in viteza a enshpea, declama si declara, transmite si mai ales profita (din minutele de publicitate cu pret crescut in acea zi atat de speciala, cica).

Io, unul, ca o trestie ganditoare ce ma aflu si ma gasesc – nu pot a nu ma intreba unde e ratiunea acestor piese atat de riguros intocmite de regizorii mai mari sau mai mici si atat de ritos executate de mai toti cetatenii cu CNP de RO, din străinătatea de aici sau din alte străinătăți?! Ce sarbatorim, de fapt, in frig, an de an? Unirea, Marea Unire? Pai, nu indemn pe nimeni a vedea presa timpului de dupa Marea Unire din regiunile recent unite cu Tara, nici a citi petitiile si plangerile populatiei din zonele intrate recent in administrarea Regatului Roman, nici a lua seama de regretele aceleiasi populatii ca acea Unire s-a infaptuit – trecem peste toate acestea (pentru cei mai nelinistititi exista carti bune care descriu de-a dreptul nud sentimentele si reactiile populatiei din provinciile unite cu Regatul atat imediat,cat mai ales la cativa anisori de la Marea Unire…sentimente si reactii cu adevarat ostile si care exprimau dezamagire si regrete).

Eu vin mai in prezentul acesta ciudat si va pun in fata harta: cum poti vorbi despre unire, cata vreme provinciile istorice nu sunt in 2021 legate intre ele? Cata vreme polii a ceea ce ar fi trebuit sa fie o tara, capitalele provinciilor istorice, nu sunt legate intre ele prin autostrazi si nici acestea de Capitala?! Cata vreme muntii patriei sunt traversati nu de viaducte și tuneluri, ci mai degraba de un fel de cărări sau poteci rutiere, supranumite ba „Dealul Negru”, ba „Drumul Mortii”, ba cine mai stie cum – toate presărate cu victime, zi de zi… Câtă vreme, în caz de scandal (a se citi razbel de orice fel) nu ai cum sa muți amărâta asta de armată română dintr-o parte a țării in alta, pentru ca… ați ghicit: nu ai pe unde! Câtă vreme nici trenurile nu pot sub nici o forma uni românii intre ei, ci dimpotrivă. Sărbătorim cumva o unire virtuala? Păi, atunci, sa ne jucam cu tanculetele online, e gratis!

Si atunci, de ce mai consumam banii contribuabilului pe paradele alea unde plimbam an de an aceleasi fierotanii mari consumatoare de combustibil, pe asfalt sau prin aer? Doar ca sa asiguram un cadru de desfasurare admirabililor politicieni ai tarii, alesi aparent democratic de un popor inexpresiv si imatur politic, social, economic si civic?! Au toate astea vreo ratiune?! Suntem atat de tributari unei mitologii de tip puzzle care nu se imbina niciodata in mod real, oricat l-ai lua la pila?!

Daca ar exista bun simt, un politician cu coaie ar face publice costurile unei asemenea parade si ar folosi acei bani pentru copiii defavorizati ai tarii „unite” , pentru batranii care mor de foame si de sete sau de frig prin cine stie ce cotloane, pentru vreo manastire seculara ce sta sa pice sau pentru vreun spital sau macar pentru vreun dispensar sau vreo scoala rurala. Dar cum vocile politicienilor romani sunt toate foarte subtiri, de fapt, intrucat castrarea este ritualul prim pentru a putea accede in functiile statului roman „unit” – nu vom vedea niciodata asa-ceva. Vom continua, insa, sa privim zoaiele lasate in vietile noastre de o adunatura sinistra de jivine soioase pe dinauntru si vom tresari patriotic atunci cand senilele vreunui tanc de prin ’54 va zgarma frenetic asfaltul patriei….

Nu mai bine facem cum am zis AICI?!

Răzbelul, râul, ramul si generalul

Mai e un pic si primul razbel serios sta sa inceapa cam la 1000 de km de Romania (adica distanta dintre Tulcea si Nadlac, pentru cei mai putin familiarizati cu geografia). De aceea este imperios necesar ca noul prim-ministru sa fie un general, evident! Care, in caz de „Doamne fereste!”, pe linga instructia pe care o va face PSD cu el, va porni in chestia aia cu raul si ramul in fruntea a fix 54 de tancuri functionale (asta era prin 2019, la recensamantul fierotaniilor). De aceea, propun relansarea programului „RABLA” in directia Armatei: pentru fiecare tanc poluant casat, statul va da 100.000 euro pentru un tanc nou, electric, cu carcasa de plastic, cu autonomie avansata, care va putea acoperi (in vreme de toamna-iarna) cu usurinta distanta Bucuresti – Ploiesti (cu incarcare gratuita la Kaufland pentru retur). 嵐 Intrucat versiunea de primavara este deja inregistrata de Dacia Spring (exact, merge doar din primavara incolo….), aceste tancuri se vor numi „E-Bizon Fall-Winter 2021 cu zurgalai” si vor asigura cu succes flancul estic al NATO. Sa vezi atunci serbari si parade, ce coronavirus, ce pandemie, ce spitale, ce doctori, ce medicamente….tancuri, tati!

Noua ZI NATIONALA a Romaniei

Azi este pravila „Bunului Samaritean”, dar, in timp ce gurile teologilor si ochii si urechile mai mult sau mai putin credinciosilor sunt pline toate de faptele milostive ale samariteanului celui bun, se face uitare degraba celuilalt erou al povestii, victima, adica „cel cazut intre talhari”, cel parasit cu entuziasm de asa-zisa elita a neamului sau la momentul tragediei. De asta cred ca, pentru un popor cu adevarat si temeinic „cazut intre talhari” si pentru o tara parasita zilnic atat de propria asa-zisa elita, cat si de sinele propriu, ziua de 14 noiembrie ar trebui sa devina cu adevarat noua zi nationala…

MANAGEMENT PANDEMIC

Anticorpi administrati in ambulatoriu ca sa nu ajunga in spitale pacientii – nu. Favipiravir la liber – nu.Despre vaccinare – poporul a inteles ca nu era cazul pentru ca „am invins pandemia” si pentru ca „deschidem economia” si concertele si distractiile si congresele.Spitale nu avem, nu am construit, nici macar nu am suplimentat sau reconfigurat spatiile existente, nu am sporit capacitatile de oxigen si nici pe cele electrice.Nu am sporit personalul, nu am demarat instruirea la zi in vederea valului 4, am taiat sporurile COVID, nu am marit salariile personalului medical pe umerii caruia sta o intreaga natiune (culmea, chiar natiunea insasi zice ca e bine sa nu le mareasca!), dar ii amenintam si ii bubuim. Le dam cu admiratia prezidentiala in cap, in schimb, poate se emotioneaza si vor lucra pe gratis si cu mainile goale.Nu ne-am pregatit sa tinem pandemia departe de ATI, cu orice pret. Nu am pregatit medicii de toate specialitatile, dar mai ales pe cele esentiale in pandemia COVID-19 (MF, medicina interna pneumologie, infectioase, ORL, etc) sa faca fata bolii, evolutiei acesteia, no medical update, fiecare pe cont propriu. Nu am pregatit sistemul pentru complicatiile care afecteaza pacientii care scapa, nu avem centre unde sa rezolvam eficient complicatiile trombotice, nu avem programe de follow-up coerente si focusate pe fiecare posibila complicatie redutabila a bolii, fie ea short sau long-COVID.Nu am abordat integrat problema pacientilor transplantati care s-au imbolnavit, cu consecinte redutabile.Nu am cautat manageri (head-hunting) de criza competenti si dedicati pentru spitale si pentru intreg sistemul sanitar. Ne-am pus loazele noastre peste tot. Nu am mobilizat Biserica (all of them included here) in sfera Sanatatii Publice, ca factor esential de stabilizare a Statului si de salvgardare a natiunii. Iar acum Biserica are de lucru din plin: face sute de inmormantari pe zi. Nu am scos managementul pandemiei din zona militara,desi se stie de mii de ani ca razboaiele sunt probleme mult prea importante pentru a fi lasate pe mina militarilor. Vizibili sau deghizati, deopotriva.Mai importante au fost contractele de armament, astea au mers unse. Abia asa s-a inteles ca totul poate fi interpretat drept un razboi impotriva acestei natiuni, soldat cu tot ce trebuie, ca la carte: si cu genocid si cu holocaust.Si toate astea privite cu senina determinare de catre intreaga clasa politica, de catre intreaga protipendada de business si, desigur, cu eterna si mioritica resemnare – de catre poporul cel mai drept si cel mai viteaz dintre traci. Care asteapta salvarea mereu de altundeva, de afara, de la altii…. Inutil, prosteste si iluzoriu.

Voivevodul, scarba si oglinda

Pentru ca a ajuns pe tron prin voia divina a arnautilor din tinuturile dunarene care au binecuvantat, pocnind din calcaie, firmanul primit de la ienicerii si spahiii Inaltelor Porti, voievodul nu poate fi altfel decat de drept divin si de esenta divina. De aceea, legatura dintre el si tinuturile administrate de orcii legiunilor proprii este una care se rezuma doar la peisaj. La care peisaj se uita cu scarba, pentru ca ramele si insectele de pe plantatie au indraznit sa se revolte si, prin intermediul unei clase de termite care si ele, la randu-le, s-au simtit amenintate de furia ramelor si au decis sa il trimita acasa pe seful tribului de orci pe care divinul voievod il atinsese cu mina lui cea de mir plina ca sa conduca pulimea cea de rame spre deplina si rapida exterminare.

Asa incat, intors in scarba de aceste lucruri mici din drumul spre noi dantzuri, calatorii si tinichele atarnate glorios la gatul divin prin vreun targ al Imperiului, pe la ceas de seara, voievodul a catadicsit sa iasa la balconul castelului si sa anunte ritos ca: „Vine iarna!”. Uimit si profund jignit ca a trebuit sa se coboare pina acolo incat el, chiar el insusi, sa isi anunte ramele coloniale ca „Vine iarna!”. Pentru ca restul venisera deja: molima, disperarea, foamea, si moartea care bantuia drumurile indemnata, hranita si ingrasata de proprii lui dregatori si arendasi numiti si aceia in drumul lui spre mereu nicaieri.

Si apoi, inchis in castel, le-a trimis vorba termitelor ca le va mai face onoarea de a le asculta jelaniile si tumbele pe din fata tronului cam la urmatoarea luna plina si ca, pina atunci, sa faca bine sa isi tina ramele si pulimea in frau, de vreme ce cele noua ceruri unde voievodul sade si respira nu pot fi poluate cu gemetele si zvarcolirile agonice ale celor carora aerul nu le va mai ajunge niciodata.

In timpul asta, pulimea muribunda se uita si ea cu scarba infinita spre castel. Desi prima la care ar fi trebuit sa se uite cu infinita scarba ar fi trebuit sa fie ea insasi. Insa, se stie, ramele nu au descoperit inca oglinda…

Managerul si timpul

Asta ar trebui sa fie mantra fiecarui manager de spital: „Eficacitatea timpului doare. Cînd simti că timpul e eficace, te ia măiculita dracului!” Petre Tutea.

Dar asta ar insemna deja ca pricep TIMPUL ca resursa. Nu doar una economica, ci si una intima, timpul clipei fiecarei vieti a fiecarui pacient. Adica, singurul TIMP care conteaza si care, trecand, devine „eficace”, adica ucide. Si ca fiecare masura care nu e luata la TIMP, ucide. Insa asta ar insemna ca examenul de manager, in loc sa fie un loc de joaca pentru juristii de intreprindere, ar trebui sa contina si cele 10 Porunci. Sau macar Porunca a 6-a: „Sa nu ucizi!”

Perfectiunea sistemului sanitar romanesc

Antoine De Saint Exupéry a spus: „Perfectiunea e atinsa nu atunci cand nu mai este nimic de adaugat, ci cand nu mai este nimic de inlaturat.”

Pe cale de consecinta, la cum merge voios sistemul sanitar romanesc, in curand nu va mai ramane nimic din el, deci nimic nu va mai fi de indepartat din ceva ce nu va mai fi, astfel incat vom putea si noi, laolalta cu intreg corul poporului si partidului, sa exclamam extatic: am atins perfectiunea! Romania gaseste din nou, in premiera planetara, un mod ingenios de a atinge perfectiunea acolo unde ceilalti nici macar nu au inceput sa o caute. Amin!