Ministrul Sanatatii

WHEN you see or hear the word “minister” in some languages, of what do you think? In the language of some lands, the corresponding word refers only to a political official, such as a “Minister of Justice” or a “Prime Minister.” But in lands with languages that are based on or strongly influenced by Latin (where the term originated), the word “minister” may also call to one’s mind a religious official, generally a Protestant or Evangelical clergyman.

Actually, the word “minister” as used today and as understood by most people has a meaning quite different from what it had in the early centuries of the Common Era. And in the same way it has a meaning that is quite different from the meaning of the Greek word di·aʹko·nos as used in the inspired Greek Scriptures of the Bible, though this Greek word is often translated in various languages as “minister.” What is the difference, and how did it come about?

Back in the early centuries of the Common Era the Greek word di·aʹko·nos and the Latin word mi·nisʹter meant basically the same thing: a servant.

Sa repetam asadar: a servant. Un ministru trebuie sa fie un servitor al binelui general, al binelui public, al poporului, al tarii pe care o reprezinta si din conducerea careia face parte, in frunte cu primul-ministru, cu primul-servitor-al-binelui-public-si-al-tarii!

Ori, in modul cel mai gregar cu putinta, exact asta nu inteleg servitorii (la propriu) care ajung in posturi de demnitari, ca ei nu sunt acolo pentru a-si slefui propria imagine, propria avere sau lotul de voturi al gastii care i-a pus acolo, ca a ajunge ministru, a ajunge sa conduci, in nu conteza ce domeniu, tine de transcendenta sinelui si a interesului individual si de grup, deja ai trecut granitele uzuale, ti s-a suspendat dreptul la egoism si la individualism. Apartii tarii, nu tie, nu familiei, nu partidului sau gastii sau gruparii de orice factura si cu orice nume care te-a impins acolo. Singurul egoism permis este acesta: vrei sa ii fie bine familiei tale, tie, gastii tale? Atunci fa totul sa ii fie bine tarii. E salt inainte, stiu. E sacrificiu, stiu. Dar daca nu te simti in stare, ce cauti acolo, impotentule si vagabondule, oricare ti-ar fi numele, domeniul si functia? Daca nu esti in stare nici sa reflecti lumina,darmite sa o emani….mergi in intunericul sau (in cel mai fericit caz) in penumbra ce te-au zamislit si carora le esti dator si stai cu pace, pt ca altfel lumina aceea de care te feresti te va arde, in final. Cei mai „buni” dintre voi reusesc sa fie cel mult dregatori…aranjori….arendasi….in nici un caz ministri.

Apoi, asa sa stie si sa cunoasca Tara. Ca vorba e despre dovlecii ce stau in varful parilor….si ca pe astia nici o zurba si nici o zavera nu ii misca…pt ca de cand cu Halloween-ul nici seminte nu mai au. Pentru cine are urechi….