Aud ca e bai mare si jale necoprinsa ca pleaca din Romania fro una-doaua mii de catane imparatesti. Nii,ma, nu va mai catraniti, ca oricum ce mi-i cu una-doaua mii in plus, ce mi-i in minus, tot aia e! Ba, chiar ca nu-i tot aia, ca-s mai putine guri de hranit, mno, ashe o mai ramanea ceva si pentru fro casa de copii orfani romani, no! Ashe ca nu va mai transpirati sub limbile alea care zi si noapte toaca rumegus pe la tatie ușile si porțile care dau ceva întins la lins! Ședeți mumos,no!
Ca doara numa’ neshte prosti dintre cei mai mari crede iei ca o mana de catane contau la caz de razbel cu foc si para. Nice pe o masea de transeu nu or fi ajuns, numa bine ca se facea si mai mare aglomeratia la fuga de pe aeroporturi, cum fu mai acu’ o vreme la Afganistan, ca doara nu crez ca ieste vreun roman falnic fara tevelizor, mno!
Catanele imparatiei sunt aci pentru vremi de pace, bre, la vremi de murit, firescu-i sa se care, de murit trebuie sa moara prostii de p’acilea, ori iei sunt destepti, ca de aia or ajuns catane imparatesti si nu orice Mos Teaca aborigen, no, tu! Si aia de inca or mas la noi, is pentru sa faca arnautie la casa capuchehaiei americane, ca capuchehaia nu-i acilea, da’ numa casa lui o mas. Si, asemenea, arnautie pe la carele cu pulbere si cu plumbi si ce acareturi si negustorii or mai avea pe acilisha.
Apoi, frica nu trebe sa avem, ca aia 1000 de catane inca ramase, fiecare unu dintre ei cat trei face! La fel de aparati ne vom simti. In plus, ii avem pe ai nostri zece, care-i si intrece, condusi de Marele Spatar Ionut M. Oșteanul, ca alt modru nu-i!
Dormiti linistiti, aia zic! Si votati la fel: linistiti.
