Pentru ca a ajuns pe tron prin voia divina a arnautilor din tinuturile dunarene care au binecuvantat, pocnind din calcaie, firmanul primit de la ienicerii si spahiii Inaltelor Porti, voievodul nu poate fi altfel decat de drept divin si de esenta divina. De aceea, legatura dintre el si tinuturile administrate de orcii legiunilor proprii este una care se rezuma doar la peisaj. La care peisaj se uita cu scarba, pentru ca ramele si insectele de pe plantatie au indraznit sa se revolte si, prin intermediul unei clase de termite care si ele, la randu-le, s-au simtit amenintate de furia ramelor si au decis sa il trimita acasa pe seful tribului de orci pe care divinul voievod il atinsese cu mina lui cea de mir plina ca sa conduca pulimea cea de rame spre deplina si rapida exterminare.
Asa incat, intors in scarba de aceste lucruri mici din drumul spre noi dantzuri, calatorii si tinichele atarnate glorios la gatul divin prin vreun targ al Imperiului, pe la ceas de seara, voievodul a catadicsit sa iasa la balconul castelului si sa anunte ritos ca: „Vine iarna!”. Uimit si profund jignit ca a trebuit sa se coboare pina acolo incat el, chiar el insusi, sa isi anunte ramele coloniale ca „Vine iarna!”. Pentru ca restul venisera deja: molima, disperarea, foamea, si moartea care bantuia drumurile indemnata, hranita si ingrasata de proprii lui dregatori si arendasi numiti si aceia in drumul lui spre mereu nicaieri.
Si apoi, inchis in castel, le-a trimis vorba termitelor ca le va mai face onoarea de a le asculta jelaniile si tumbele pe din fata tronului cam la urmatoarea luna plina si ca, pina atunci, sa faca bine sa isi tina ramele si pulimea in frau, de vreme ce cele noua ceruri unde voievodul sade si respira nu pot fi poluate cu gemetele si zvarcolirile agonice ale celor carora aerul nu le va mai ajunge niciodata.
In timpul asta, pulimea muribunda se uita si ea cu scarba infinita spre castel. Desi prima la care ar fi trebuit sa se uite cu infinita scarba ar fi trebuit sa fie ea insasi. Insa, se stie, ramele nu au descoperit inca oglinda…
