Cunoscind Sistemul….

Salvator si demon devorator, un sistem sanitar contradictoriu si lucid, puternic si murdar…blamat si blamabil,dar coloana vertebrala a unei tari in cadere….lucrati in Sistemul Sanitar (ironic: SS)? Atunci luati penele de gisca,de vrabie, de ren si de orice lighioaie va sta prin casa sau prin minte si faceti ce a facut si oaia delatoare din Miorita: spuneti-i pe cei ce vor sa ne faca felul.

A fi ministru

WHEN you see or hear the word “minister” in some languages, of what do you think? In the language of some lands, the corresponding word refers only to a political official, such as a “Minister of Justice” or a “Prime Minister.” But in lands with languages that are based on or strongly influenced by Latin (where the term originated), the word “minister” may also call to one’s mind a religious official, generally a Protestant or Evangelical clergyman.

Actually, the word “minister” as used today and as understood by most people has a meaning quite different from what it had in the early centuries of the Common Era. And in the same way it has a meaning that is quite different from the meaning of the Greek word di·aʹko·nos as used in the inspired Greek Scriptures of the Bible, though this Greek word is often translated in various languages as “minister.” What is the difference, and how did it come about?

Back in the early centuries of the Common Era the Greek word di·aʹko·nos and the Latin word mi·nisʹter meant basically the same thing: a servant.

Sa repetam asadar: a servant. Un ministru trebuie sa fie un servitor al binelui general, al binelui public, al poporului, al tarii pe care o reprezinta si din conducerea careia face parte, in frunte cu primul-ministru, cu primul-servitor-al-binelui-public-si-al-tarii!

Ori, in modul cel mai gregar cu putinta, exact asta nu inteleg servitorii (la propriu) care ajung in posturi de demnitari, ca ei nu sunt acolo pentru a-si slefui propria imagine, propria avere sau lotul de voturi al gastii care i-a pus acolo, ca a ajunge ministru, a ajunge sa conduci, in nu conteza ce domeniu, tine de transcendenta sinelui si a interesului individual si de grup, deja ai trecut granitele uzuale, ti s-a suspendat dreptul la egoism si la individualism. Apartii tarii, nu tie, nu familiei, nu partidului sau gastii sau gruparii de orice factura si cu orice nume care te-a impins acolo. Singurul egoism permis este acesta: vrei sa ii fie bine familiei tale, tie, gastii tale? Atunci fa totul sa ii fie bine tarii. E salt inainte, stiu. E sacrificiu, stiu. Dar daca nu te simti in stare, ce cauti acolo, impotentule si vagabondule, oricare ti-ar fi numele, domeniul si functia? Daca nu esti in stare nici sa reflecti lumina,darmite sa o emani….mergi in intunericul sau (in cel mai fericit caz) in penumbra ce te-au zamislit si carora le esti dator si stai cu pace, pt ca altfel lumina aceea de care te feresti te va arde, in final. Cei mai „buni” dintre voi reusesc sa fie cel mult dregatori…aranjori….arendasi….in nici un caz ministri.

Apoi, asa sa stie si sa cunoasca Tara. Ca vorba e despre dovlecii ce stau in varful parilor….si ca pe astia nici o zurba si nici o zavera nu ii misca…pt ca de cand cu Halloween-ul nici seminte nu mai au. Pentru cine are urechi….

 

Gandacul si politica (sau decodificarea mecanicii prezentului)

Dureaza o vreme pina cand ajungi in inima lucrurilor, nefardat si dincolo de orice cosmetica a retoricii. Dar, odata ajuns acolo, devine imposibil sa mai cobori la suprafata alunecoasa si inselatoare a mintilor de rand. Si asta se transforma intr-o durere zilnica, imposibil de suprimat. Durerea starii de veghe…

Long story short, in penultima garda suna ditamai Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu cum ca se confrunta cu o problema de nemaivazuta grozavie care pur si simplu ii depaseste: unui pacient i-a intrat un gandac in ureche si lor le este imposibil sa scoata gandacul din ureche, oricat i-au cantat, descantat, orice dans au executat in jurul urechii cu pricina, nu au ajutat nici incantatiile la Marele Manitou, dom’le, pe scurt, nimic! Si ca amarata de garda ORL de la amaratul spital Coltea de non-urgenta (da,da, ala care nu are de nici unele prin gratia Primariei Capitalei!) sa primeasca gandacul cu pricina si sa ii gaseasca leacul cel suprem, astfel incat pacientul-votant sa poata reveni in judetul-mama impacat si fericit! Si sa voteze din nou la fel.

M-am uitat cine e seful judetului si am aflat ca este senatorul Nicolae Badalau, ceva sef mare la PSD, fost presedinte executiv, situat in Nirvana politicii romanesti, printre cei ce fac si desfac, numesc ministri si prim-ministri, legifereaza si guverneaza, hotarasc destinele Patriei…. Cum sa ai incredere ca asemenea oameni ar putea vreodata realzia ceva corect, concret si eficient in viata politica a tarii, de moment ce ei nu pot realiza la nivel mic nimic? Daca Nicolae Badalau, baron suprem de Giurgiu, nu reuseste sa faca principalul spital (si unul din marii angajatori la nivel de judet) al zonei pastorite sa existe, acolo unde sa se repare sanatatea si sa fie scapate vietile celor ce i-au dat voturile, cum sa poata veni si sa pretinda ca stie sau ca poate sau ca ii pasa sa hotarasca destinele tarii, sa faca legi, strategii politice si geopolitice, bugete, etc?! Tin minte doar ca a luptat la baioneta ca o fosta sau actuala managera a acelui spital sa ajunga ministra a Sanatatii…probabil ca sa implineasca la nivel national reusita de la Giurgiu, sa reusim sa nu putem scoate gandacii din ureche la nivel national, nu doar judetean.

Cum sa poti sa fii un demnitar cinstit cu tine si cu electoratul tau, cand minti in chiar propriul CV? Spui ca esti inginer,dar tu esti subinginer constructii? Iti e teama de acea particula “sub”? Iti jeneaza complexele?!

Cum sa vrei sa conduci Romania, cand esti de aproape 27 de ani intr-un mod sau altul la conducerea judetului Giurgiu, judet care detine un lung sir de „recorduri” negative: este judetul cu cei mai multi bolnavi de cancer, judetul cu cel mai ridicat grad de analfabetism, judetul cu cele mai mici medii la BAC, judetul cu cele mai slabe rezultate ale dascalilor la titularizare; totodata, potrivit INS, in trimestrul al doilea al anului 2015 aici s-au inregistrat cele mai mici pensii din tara, iar raportul dintre salariati si pensionari este de 10 la 17, in timp ce in Capitala este de 10 la 5. Si ce sa vezi? Judetul e multumit! Poporul e multumit! Exulta si voteaza! Asta vrea Tara! Care-i problema, atunci?! Sa misune gandacii prin urechi,deci, daca in creiere sunt doar pureci….

Cum sa poti hotari destinele unui judet sau, even worse, ale Romaniei, cand nu ai fost in stare sa scoti mai nimic din educatia propriului fiu, fiind si acesta implicat in trafic de masini furate? Citate : “Radu -Gabriel Bădălău: Câţi bani? Aurel Trandafir: Omul are nevoie de nişte bani şi am zis să luăm şi noi câte 2.000. Radu -Gabriel Bădălău: Să-i ţinem sau şpagă? Aurel Trandafir: Îi ţinem amândoi. Îţi dai seama că nu este şpagă. Luăm câte 2.000 că nu -ţi zicem şi mai dă şi el 1.000 acolo. Radu -Gabriel Bădălău: 1.000, şpagă?”.

Mai e ceva de adaugat? De asta gandacii de Giurgiu vor adasta peren in urechile electoratului. Pentru ca asta isi doreste electoratul. Adica Poporul suveran.

Credeati, insa, ca Giurgiu este o exceptie? Deloc! Dambovita, alt judet condus magistral de un emir politic (Adrian Tutuianu), ajuns nu doar senator in Nirvana, sef de judet, dar chiar ditamai ministru al Apararii! Ce aparare sa construiesti tu pt Romania, cata vreme ai sabotat sanatatea si siguranta propriului judet, ai sabotat propriul electorat si propria comunitate prin a nu-i “asigura” decat un spital asa-zis de urgenta care tine un pacient din propria comunitate ce te-a ales sa sangereze de la HB 13,5 pina ajunge la 4 si apoi sa mi-l trimita mie?! Un spital care pe linga incompetenta, spune ca nu are sange, ca nu are…dar are salarii poate mai mari decat al meu. Cum esti tu manager si administrator si politician patriot si responsabil, ai?! Si cum sa dai exemple cand si tu….evident ti-ai angajat fiica la Primaria Capitalei, pe cunoscute motive de competenta, pardon de complezenta?

Credeti ca vreunul dintre cei doi corifei ai Nirvanei politice de mai sus vor avea vreodata (din eroare de programare mentala) ideea de a propune in Parlament amendamente la Legea Salarizarii cum ca: aia care muncesc in garzi sa ia jumatate din banii alora care le trimit degeaba pacientii sau din incompetenta sau din…lasitate?! Sau sa dubleze salariile celor ce muncesc si sa ii lase pe restul cu un salariu minim pe sistem sanitar?! N-ai sa vezi, pentru ca ii doare fix la basca…

Asta e, Popor….de acum cand vei mai merge la vot, vezi ce iti sopteste gandacul din ureche. Altminteri, toate lighioanele pe care le vei trimite in conducerea tarii se vor asigura ca o vei duce rau….ca vei boli in chinuri si ca vei muri cu succes, cand – de fapt – puteai sa traiesti multi si bine, intru multi ani! Take care…ne mai auzim, Popor!

The only….

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel

Capitolul 13

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;
9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.
12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.
13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

 

Raspunsurile…

„Vreau să te rog, din tot sufletul, să ai răbdare cu toate îndoielile inimii tale și să încerci să iubești întrebările în sine ca pe niște cămări încuiate sau ca pe niște cărți scrise într-o limbă necunoscută. Nu stârni răspunsurile ce nu ți se pot da, pentru că nu le-ai putea înțelege. Poate, încetul cu încetul, fără a-ți da seama, cândva, într-o bună zi, vei trăi acele răspunsuri.”

(Rainer Maria Rilke )

Raspunsul…

Dumnezeu, când ne-a făcut pe noi, oamenii, ne-a făcut ca prelungire a iubirii intratrinitare, a iubirii Lui familiale. Dumnezeu ne-a făcut pe noi ca noi să ne bucurăm de El ca tată și El să se bucure de noi ca fii. Ne-a propus Dumnezeu o iubire ca în sânul unei familii. Şi dintre cele nouă cete îngerești, una, anume ceata care se numeşte domnii are încredințare de la Dumnezeu, are ascultare să păzească graniţele neamurilor, să păzească ordinea în care aceste neamuri se prezintă înaintea lui Dumnezeu, fiecare aducând ceea ce este propriu, fiecare venind cu frumuseţea lui unică.”

Predica PROTOS. HRISOSTOM Ciuciu (Man. Putna) la Duminica Sfintilor Români (2013)

Tristete…

„Toate coboară şi urcă în tristeţe. Ea este statornică înstrăinare şi întoarcere în sine a fiinţei, tăcerea din adâncul oricărei muzici, înserarea ce creşte cu zorii laolaltă, aura de excludere care împrejmuieşte orice definiţie, esenţă şi ceaţă, prohod neauzit, vis latent al treazului suflet al lumii, posibil nicicând împlinit. Statornică, nu-i place decât arareori, luând mereu forma sufletelor trecătoare, nefiind numai şi numai o stare, ci şi un raport inteligibil, adesea între distanţe foarte mari sau uitări absolute, cărora le este ascunsă legea comună. Tristeţea nu se tânguie, buzele o simt amară şi o păstrează. A simţit-o până şi Dumnezeu făcându-se om, Fiul care o întoarce lumii ca dragoste mâhnită şi eternă. Este în alb şi în roşu, în negru şi în arămiu, în stâncă şi în cenuşă, în dreaptă şi în cerc. Anotimpurile, viaţa şi moartea sunt chipurile tristeţii sieşi egale. Fierbinte în foc, e puternică în lumină, lină în umbră, sălcie în vânt, se clatină în lacuri cu priveliştile a căror şoaptă întoarsă este fapta ei. E albastră în cer şi searbădă în aer. Şi stelele sunt triste, şi zăpezile şi toate făpturile, neştiind. Bucuria îi este doar cunună şi zâmbet, funingine ura, timpul imagine mişcătoare, clipele ninsoare de aripi care umplu trecutul. Se află în ochii biruitorilor şi ai biruiţilor, ai fecioarelor şi ai statuilor. E limpede în ape şi mută în pământ, grea în soare. Cu amintirea se cufundă şi se iroseşte lent ca un fum în spaţiul fals al unei oglinzi. Merge cu lanurile mânate de vânt, curge ca râurile către mări şi se face valuri cu valurile lor, dând spumei uscatul ei freamăt. În întuneric e întunecată şi verde în frunzişuri, verde în ierburi, galbenă în nisipul pustiilor. Stă între stele şi cade stearpă cu ele, închinând pulberii lumina. Şi tot ce trece trece cu tristeţe, pe lângă ceea ce rămâne cu tristeţe, sub nişte ochi fără zâmbet şi orbi.”

Fragment din „Norii” de Petru Creţia

Copiii :-)

„Fiecare copil vine pe lume cu mesajul ca Dumnezeu nu este inca dezamagit de oameni.”
Rabindranath Tagore

„Te ingrijoreaza faptul ca isi petrece anii lui timpurii fara a face nimic ? Cum asa? Este un nimic sa fii fericit ? Sa nu faci altceva toata ziua decat sa sari , sa te joci si fugi cat te tin puterile ? Niciodata in viata nu va fi atat de ocupat .”
Jean-Jacques Rousseau

Celalalt nume…

Ca tata…intotdeauna primul nume al fiintei tale este numele propriului fiu, cel sub care Domnul ti l-a daruit, il stie si il primeste. Numele tau propriu este abia…celalalt nume.

Celalalt nume al meu este Marian….primul meu nume este Teodor.